romana
engleza

SERVICIUL SAR-POLUARE (MRCC)

Serviciul SAR - Poluare este responsabil de îndeplinirea atributiilor ANR cu privire la coordonarea activitatilor de cautare si salvare de vieti omenesti pe mare, precum si de îndeplinirea atributiilor cu privire la protectia apelor navigabile împotriva poluarii de catre nave, în zona de responsabilitate a Centrului Maritim de Coordonare.
Zona de responsabilitate a Centrului Maritim de Coordonare este reprezentata de apele maritime interioare (inclusiv a porturilor), Canalul Dunare – Marea Neagra, caile navigabile ale Rezervatiei Biosferei „Delta Dunarii”, marea teritoriala, zona contigua si zona economica exclusiva.

Activitatea de raspuns la poluare

Organizarea si coordonarea activitatii de salvare a vietii omenesti pe mare (SAR) – MRCC Constanta

Serviciul SAR - Poluare este responsabil de îndeplinirea atributiilor ANR cu privire la coordonarea activitatilor de cautare si salvare de vieti omenesti pe mare, conform prevderilor Conventiei internationale din 1979 pentru cautarea si salvarea vietii omenesti pe Mare „Conventia SAR’79”, având urmatoarele atributii:

 

sus

 

CONFERINTE INTERNATIONALE SAR

Conferinta privind siguranta maritima si operatiunile SAR, Varna – 2-3 octombrie 2008


În perioada 2 - 3 octombrie 2008, a avut loc la Varna, Bulgaria, „Maritime Safety and Maritime SAR 2008 Conference Black Sea Region”, la care au participat dl. Adrian Alexe, Director al Centrului Maritime de Coordonare si dna Simona Vasile, ofiter SAR.

Programul de lucru a pus în dezbatere urmatoarele teme:
Ziua I:
- prima sesiune: Politici internationale si europene integrate privind siguranta maritima si activitatea de cautare si salvare a vietii omenesti pe mare. Recomandari pentru masuri si reglementari mai bune. Sprijin pentru regiunea Marii Negre.
- a doua sesiune: Cele mai bune practici internationale privind siguranta maritima si schimb de experienta privind serviciile de cautare maritima. Proiecte comune.
Ziua II:
- a treia sesiune: Masuri legislative, organizatorice, financiare luate de catre state pentru îmbunatatirea sigurantei maritime si a activitatii de cautare si salvare a vietii omenesti pe mare.
- a patra sesiune: O mai buna reglementare a sistemului de cautare din Bulgaria. Propuneri. Discutii.

Brosura

În cadrul prezentarilor
    • dl. Emilio Mastracchio, Director Maritime Affairs, DG TREN - EMSA, dl. Andreas Boschen, Unit G1 Maritime Transport Policy DG TREN - EMSA, si dl. Emilio Maritme Bauza, Adviser Maritime Affairs EMSA au prezentat politica Uniunii Europene în domeniul sigurantei navigatiei maritime, referindu-se în mod direct la masurile legislative adoptate de Comunitatea Europeana în acest domeniu, în special pachetele legislative Erika I si II, precum si la masurile legislative ce urmeaza a fi adoptate, Erika III. De asemenea, a fost subliniat interesul UE privind Marea Negra, atât din punctul de vedere al sigurantei navigatiei, cat si din punctul de vedere al protectiei mediului marin;
    • dl. John Winn, consultant IMO în probleme de siguranta si securitate maritima, a subliniat necesitatea organizarii unui curs SAR pentru tarile din regiunea Marii Negre;
    • dl Derek Smith, Chief International Affairs Maritime&Costa Guard Agencz UK, dl. Arne Ulstrup, Chief Inspectorate Danish Maritime Authority, si dl. ULF Hallstrom, Director SAR Swedish Maritime Administraition, au prezentat organizarea activitatilor SAR în cadrul tarilor pe care le-au reprezentat, subliniind necesitatea cooperarii între tarile riverane Marii Negre si a instruirii adecvate a personalului din cadrul MRCC;
    • dl. Frederik J. van Wijnen, Secretary General CESNA (Confederation of European Ship Masters’ Association) a prezentat principalele probleme cu care se confruta comandantii de nave maritime, specificând ca noul conceprt MarNIS poate reprezenta o solutie viabila în rezolvarea acestor probleme;
    • dl Jonathan Pace, Senior Officer SAFEMED Project, a facut o scurta prezentare a proiectului SAFEMED pentru Marea Mediterana, evidentiind asemanarile între situatia existenta la momentul lansarii proiectului în marea Mediterana si cea existenta în acest moment în Marea Neagra;
    • dl. Bertrand Apperry, IIMS MS Officer Black Sea Maritime Links Project, a propus un sistem comun de siguranta si securitate SASEMAS pentru cele 6 tari riverane Marii Negre, care sa fie condus de un comitet format din reprezentantii tarilor din regiune. Domnia sa vede acest proiect ca fiind punctul de început al unui proiect care are ca scop înfiintarea Pazei de Coasta a Marii Negre, cu atributii privind siguranta si securitatea transportului maritim, precum si siguranta si securitatea operatiunilor portuare;
    • dl. Victor Chernov, Head of Maritime Rescue Coordonation Center Russian Federation, dl. Plamen Bonev, Director of Search and Rescue Directorate Bulgaria, si dl. Valevian Inmasvily, Director of Search and Rescue Directorate Georgia, au prezentat modul de organizare ale administratiilor maritime ale tarilor pe care le-au reprezentat, evidentiind necesitatea îmbunatatirii cooperarii dintre toate statele riverane Marii Negre;
    • dl Adrian Alexe, Director al Centrului Maritim de Coordonare - ANR, a avut o interventie cu tema „ Masuri adoptate de Guvernul Romaniei pentru îmbunatatirea sigurantei navigatiei, securitatii maritime si a activitatilor de cautare si salvare a vietii omenesti pe mare
, în cadrul careia a fost evidentiata concordanta între modul de organizare al Centrului Maritim de Coordonare si modul de organizare al unui centru MOS, conform conceptului MarNIS. De asemenea, a mentionat necesitatea schimbului de informatii AIS la nivelul regiunii Marii Negre, având în vedere proiectul Comisiei Europene ce va fi prezentat la sesiunea de lucrari a grupului de experti ESAS al Comisiei Marii Negre, proiect care are la baza actualul proiectul pilot pentru monitorizarea poluarilor cu hidrocarburi provenite de la nave si alte instalatii petroliere implementat în Bulgaria (VTOPIS). În plus, a salutat si sustinut initiativa Georgiei de a pune la dispozitia ofiterilor din MRCC un site al Conferintei SAR, care sa ofere ofiterilor SAR posibilitatea de a fi în contact în timp real, în vederea realizarii unui schimb eficient de informatii, atât în timpul operatiunilor SAR, cât si în timp de rutina, cu posibilitatea de extindere pentri ofiterii cu atributiuni privind raspunsul la poluare;


    • dl. Murat Tuncer, Secretary General Chamber of Shipping of Turkey, si dl. Georgios Tsaconas, Member Board of Director Chamber of Shipping of Greece, au prezentat modul de organizare a pazei de coasta din Turcia, respectiv Grecia, cât si modul de organizare a organismelor responsabile cu siguranta si securitatea maritima din tarile pe care le-au reprezentat.
    • ultima sesiune a conferintei a cuprins o serie de prezentari privind modul de organizare si desfasurare a activitatilor SAR în Bulgaria (exemplificate prin prezentarea cazului navei „Tolstoy”, nava care s-a scufundat în apropiere de Emine, în data de 27.09.2008).

Puncte de interes pentru ANR
Unul din punctele de interes pentru ANR a fost delimitarea zonelor SAR de responsabilitate în Marea Neagra, actiune ce nu a putut fi finalizata datorita absentei unei parti a specialistilor SAR din delegatiile participante ale tarilor riverane.
Un alt punct de interes pentru ANR l-a reprezentat colaborarea pe linie de AIS cu tarile riverane Marii Negre, în vederea realizarii schimbului de informatii AIS, subiect ce urmeaza a fi dezbatut în cadrul lucrarilor sesiunii grupului de experti ESAS din cadrul Comisiei Marii Negre.
În plus, au fost analizate împreuna cu dl. Frederik J. van Wijnen, Secretary General CESNA – membru al grupului de lucru la conceptului MarNIS – MOS, modalitatile de adaptare a conceptului la structura existenta a Centrului Maritim de Coordonare.

Concluzii
Aceasta conferinta a fost importanta pentru ANR din punct de vedere al cunoasterii stadiului actual al masurilor de siguranta si securitate maritima si al modului de organizare si desfasurare a activitatilor SAR, atât la nivelul statelor din Comunitatea Europeana, cât si la nivelul statelor din regiunea Marii Negre. De asemenea, acesta conferinta a reprezentat un pas înainte în ceea ce priveste o mai buna colaborare între România si celelalte state riverane Marii Negre în domeniul sigurantei si securitatii maritime si a acrivitatii SAR.

 

sus

 

A 5-a Conferinta SAR a Marii Negre, ANKARA – 2008

În perioada 13 -14 octombrie 2008 a avut loc la Ankara, Turcia, a V-a Conferinta SAR a Marii Negre. La conferinta au participat dl. Adrian Alexe, Director al Centrului Maritime de Coordonare, si dna Simona Vasile, insp. spec. gr. I din cadrul Serviciului SAR – Poluare.

   



Programul de lucru

Programul de lucru a pus în dezbatere urmatoarele teme:
Pct. 2. Facilitati si capabilitati SAR/ Statistici SAR/ Statistici alerte false
Pct. 3. Raportul tarilor participante
Pct. 4. EPIRB/ ELT/ PLB Baza de date – Registru balize si sisteme de interogare
Pct. 5. IMO/ Administratia Maritima Suedeza - Curs de instruire SAR in regiunea Marii Negre
Pct. 6. Furnizor de date SAR (SAR Data Provider)/ Cooperare SAR – Index pentru navele de pasageri
Pct. 7. Delimitarea regiunilor SAR de responsabilitate între tarile riverane Marii Negre
Pct. 8. Elaborarea planului regional de exercitii
Pct. 9. Consideratii privind prezentarea celei de a 2 versiune a Planului Regional Operational SAR – Georgia
Pct. 10. Emblema Conferintei SAR a Marii Negre
Pct. 11. Alte chestiuni

Subiectul dezbaterilor

La Conferinta au participant 5 din cele 6 tari riverane Marii Negre (Georgia, România, Rusia, Turcia si Ucraina), un reprezentant al Administratiei Maritime Suedeze ca observator si alti delegati din partea tarii gazda (Turcia). De la Conferinta au lipsit reprezentatii Bulgariei.

   


Conferinta a fost deschisa în numele Republicii Turce de catre Dl. Ozkan Poyraz, Director General al Directiei de Transport Maritim, care în alocutiunea de deschidere a subliniat rolul vital jucat de cooperarea si coordonarea operatiunilor de cautare si salvare între tarile riverane Marii Negre. Persedinte al Conferintei a fost dl Hakan Dumaz, Director al MSRCC Ankara.

În cadrul discutiilor au fost dezbatute pe rând punctele cuprinse în agenda de lucru a Conferintei:

Pct. 2. Facilitati si capabilitati SAR/ Statistici SAR/ Statistici alerte false

Turcia si România au prezentat informatii despre Facilitati si capabilitati SAR.
Toate tarile participante au prezentat informatii despre statisticile SAR.
De asemenea, Turcia, România si Rusia au prezentat situatia alertelor false din zona lor de responsabilitate pentru perioada sept. 2007 – sept. 2008. În plus, au fost evidentiate principalele cauze ale alertelor false, acestea fiind functionarea defectuasa a echipamentelor de comunicatii de la bordul navelor, folosirea incorecta a echipamentelor si influenta conditiile meteo asupra echipamentelor de comunicatii de la bordul navelor.Toate statele participante si-au exprimat îngrijoarea cu privire la nr. mare de alerte false primite de catre MRCC-urile tarile din regiunea Marii Negre si s-au madifestet deschiderea pentru gasirea unei solutii privind micsorarea numarului de alerte false din regiune.
În acest sens, Turcia a propus ca în cazul navelor care transmit alerte false repetate sa fie informat PSC în vederea inspectarii navelor respective. Rusia a propus introducerea unor pasi preventivi în vederea îmbunatatirii situatiei existente privind alertele false, astfel:
- MRRC determina susrsa unei alerte false, cauza, numele navei, pavilionul, armatorul, portul de destinatie, etc.;
- MRCC informeaza Capitania portului de destinatie al navei despre alerta falsa primita în vederea informarii PSC sau FSC, pentru realizarea unei inspectii la nava si clarificarea cauzelor transmiterii alertei false;
- Ofiterii PSC, respectiv FSC, în functie de cauzele trimiterii alertei false, pot decide controlul echipamentului, în cazul în care comandantul navei a raportat probleme privind functionarea echipamentelor de comunicatii, pot informa armatorul navei cu privire la necesitatea organizarii unor cursuri de instruire pentru membrii de echipaj cu atributii în manipularea echipamentelor de comunicatii, în cazul în care comandantul navei a raportat cazuri de manipulare defectuoasa a echipamentelor, sau pot decide luarea ambele masuri.
România a sustinut propunerea Turciei, în baza statisticilor privind alertele false, care evidentiaza faptul ca cea mai mare parte dintre aceste alerte false sunt datorate manipularii defectuase a echipamentelor de comunicatii de la bordul navelor.
Georgia a afirmat ca propunerea Turciei nu este în conformitate cu „Regulile PSC privind inspectia navelor” - Black Sea MoU. De asemenea, considera oportun ca în numele Conferintei sa se propuna BS MoU sa faca demersurile necesare pentru ca ofiterii MRCC sa poata informa inspectorii PSC despre alertele false transmise în vederea inspectarii navelor respective.
De comun acord statele participante la Conferinta au decis sa propuna BS MoU sa faca demersurile necesare pentru ca ofiterii MRCC sa poata informa inspectorii PSC despre alertele false transmise, în cazul trimiterii a mai mult de o alerta falsa de catre aceeasi nava, în vederea inspectarii navei respective.

Pct. 3. Raportul tarilor participante

Toate tarile participante la Conferinta au prezentat informatii referitoare la ultimilile noutati privind organizarea si realizarea activitatilor de cautare si salvare. În plus, Rusia a prezentat circumstantele producerii accidentelor din Strâmtoarea Kerch din 11 noiembrie 2007, consecintele acestor accidente, precum si masurile urgente privnd îmbunatatirea sigurantei navigatiei luate de catre guvernul Federatiei Ruse.
România a prezentat modul de organizare al Centrului Maritim de Coordonare, a adus la cunostinta reprezentantilor tarilor participante la Conferinta intrarea în vigoare a „Planului de cooperare privind interventia unitara, în situatii de urgenta, pentru cautarea si salvarea vietii omenesti în zona de litoral si pe mare”, plan semnat de Ministrul Apararii, Mimistrul Internelor si Reformei Administrative, Ministrul Transporturilor si contrasemnat de Primul Ministru. De asemenea, a prezentat conceptul european MarNIS – MOS, subliniid asemanarile dintre modul de organizare a CMC si cel de organizare a unui centru MOS. În plus, Dl. Adrian Alexe, seful delegatiei României, a reiterat deschiderea si sustinerea României privind organizarea cursului de instruire SAR pentru tarile riverane Marii Negre, curs ce urmeaza a fi organizat sub egida IMO si cu sustinerea financiara a SIDA.

Pct. 4. EPIRB/ ELT/ PLB Baza de date – Registru balize si sisteme de interogare

Turcia a explicat modul de organizare a bazei de date ELT/PLB pentru înregistraea balizelor si beneficiile aduse în timpul planificarii si desfasurarii operatiunilor SAR.

Pct. 5. IMO/ Administratia Maritima Suedeza - Curs de instruire SAR in regiunea Marii Negre

Preprezentantul Administratiei Maritime Suedeze, dl. Willand Ringborg, care a participat la lucrarile Conferintei ca observator, a facut o prezentare a modului de organizare a Administratiei Maritime Suedeze si a cadrului de cooperare SAR în zona. De asemenea, a prezentat obiectivele si planul propunerii de curs de intruire SAR adresat statelor riverane Marii Negre, mentionând faptul ca decizia SIDA de a finanta acest curs este imprevizibila.
România a propus ca cea de a 5-a Conferinta SAR la Marea Neagra sa redacteze o declaratie comuna catre IMO, în vederea obtinerii suportului financiar din partea SIDA pentru organizarea cursului de instruire SAR.
Reprezentantii tarilor participante la conferinta au fost unanim de acord cu propunerea României, sarcina redactarii Declaratiei Comune revenind României. Dupa prezentarea de catre delegatia României a draftului Declaratiei Comune, acesta a fost agreat de catre toti participantii la Conferinta.
Referitor la modul de finantare a cursului de instruire SAR, dl. Adrian Alexe si-a exprimat îngrijorarea cu privire la dificultatile financiare ce pot fi întâmpinate de tarile participante la curs, în cazul necesitatii trimiterii a mai mult de un cursant. Ca urmare, toti participanti au sustinut necesitatea suportului financiar al IMO si/sau SIDA cu privire la cheltuielile ocazionate de transportul si cazarea cursantilor pe timpul desfasurarii cursului de instruire SAR.
Dl. Ahmet Kideys, Presedintele Secretariatului Permanent al Comisiei Marii Negre, a exprimat sprijinul Comisiei Marii Negre în vederea organizarii cursului de instruire SAR ca proiect regional al IMO, cu finantare SIDA, al carui beneficiari vor fi tarile riverane Marii Negre.

Pct. 6. Furnizor de date SAR (SAR Data Provider)/ Cooperare SAR – Index pentru navele de pasageri

Turcia a informat participantii la Conferinta cu privire la constituire a SAR Co-operation Index si a faptului ca sunt în masura sa-l puna la dispozitia statelor riverane Marii Negre la cerere. De asemenea au invitat toate statele pariticpante sa realizeze propriu index.
Ca raspuns, statele participante au informat Comisia cu privire la constituirea indexurilor similare, conform MSC/CIRC.1079 si SOLAS CHP.5 REG. 7.3.

Pct. 7. Delimitarea regiunilor SAR de responsabilitate între tarile riverane Marii Negre

Turcia si Georgia au prezentat modul de delimitare a regiunilor lor SAR de responsabilitate. În plus, la întrebarea Turciei privind stadiul ratificarii de catre Georgia a Acordului de la Ankara, reprezentantul Georgiei, dl. Imnaishvili Valerian, a mentionat faptul ca actul normativ privind ratificarea Acordului de la Ankara se afla pe masa de lucru a Parlamentului Georgian.

Pct. 8. Elaborarea planului regional de exercitii

Dl. Adrian Alexe, în calitate de Presedinte al grupului de experti ESAS – AG din cadrul Comisiei Marii Negre a informat reperezentantii tarilor participante la Conferinta despre proiectul privind Sistemul de monitorizare a deversarilor de hidrocarburi, proiect ce va fi finalizat în cursul sesiunii grupului de experti ESAS – AG, care va avea loc în perioada 6-7 noiembrie în Istanbul.
De asemenea, dl Adrian Alexe a adus la cunostinta participantilor la Conferinta faptul ca urmatorul exercitiu comun international SAR si de raspuns la poluare va fi organizat de România în colaborare cu Comisia Marii Negre, daca se vor obtine toate aprobarile necesare din partea autoritatilor competente.

Pct. 9. Consideratii privind prezentarea celei de a 2 versiune a Planului Regional Operational SAR – Georgia
Acest puct a fost discutat în cursul dicutiilor de la punctul 6.

Pct. 10. Emblema Conferintei SAR a Marii Negre

Delegatia României a facut doua propuneri pentru emblema Conferintei SAR din Marea Negra. Delegatiile participante au considerat ca propunerile pentru emblema sunt foarte asemanatoare cu emblema Comisiei Marii Negre, urmând ca fiecare tara din regiune sa trimita propuneri pentru emblema.

Pct. 11. Alte chestiuni

Georgia a reamintit statelor participante existenta web-site-ului dedicat Marii Negre, unde statele riverane Marii Ngere pot posta documente legate de activitatea SAR si pot comunica online între ele. Dl. Alexe a atras atentia participantilor ca site-ul nu este în functional si ca statele din regiune nu au primit în parolele de acces. Georgia a informat ca va schimba server-ul si la face sistemul operational în scurt timp.
Turcia a adus în discutie tarilor participante câteva cazuri în care nave aflate în pericol au refuzat interventia unitatilor SAR sosite la fata locului, pentru ca apoi, dupa plecarea acestora, sa solicite aistenta. Ca urmare a discutiilor purtate, toate statele participante au decis ca sunt necesare solutii locale pentru asemenea cazuri.

Puncte de interes pentru ANR

Aceasta conferinta a fost importanta pentru ANR din punct de vedere a cunoasterii stadiului actual al modului de organizare si desfasurare a activitatilor SAR, la nivelul statelor din regiunea Marii Negre. De asemenea, acesta conferinta a reprezentat un pas înainte în ceea ce priveste o mai buna colaborare între România si celelalte state riverane Marii Negre în domeniul sigurantei si securitatii maritime si a acrivitatii SAR.
De asemenea, un inters deosebit pentru ANR îl constituie organizarea de catre IMO a cursului regional de instruire SAR pentru coordonatori de misiuni SAR si coordonatorii la fata locului. Acest curs se adreseaza tuturor tarilor riverane Marii Negre si îsi propune sa vina în sprijinul ofiterior MRCC în aducerea la îndeplinire a atributiinilor privind cautarea si salvarea vietii omenesti pe mare.


sus


Organizarea si coordonarea raspunsului (interventiei) în cazul poluarilor

Serviciul SAR - Poluare este responsabil de îndeplinirea atributiilor ANR cu privire la protectia apelor navigabile împotriva poluarii de catre nave în zona de responsabilitate a ANR, având urmatoarele atributii:

 

sus


Activitatile de prevenire a poluarii
constau în ansamblul activitatilor de verificare si avertizare asupra producerii consecintelor negative posibile ale unor actiuni si luarea masurilor de precautie pentru a preîntâmpina producerea incidentelor de poluare.
Serviciul SAR – Poluare este responsabil cu coordonarea activitatilor de prevenire si investigare a poluarii, activitati care intra în sarcina capitpniilor de port, pentru executare.


Coordonarea activitatilor de raspuns si interventie la poluare pe mare, în cazul poluarilor cu hidrocarburi sau alte substante poluante, este responsabilitatea Serviciului SAR –Poluare, acesta având urmatoarele atributii:

Punct National Operativ de Contact - Maritim (PNOC-M)

sus

 

PROCEDURA DE ELIBERARE A CERTIFICATULUI DE ASIGURARE SAU ALTĂ GARANŢIE FINANCIARĂ ÎN LEGATURĂ CU RĂSPUNDEREA CIVILĂ PENTRU PAGUBELE PRODUSE PRIN POLUARE CU HIDROCARBURI


1. GENERALITĂŢI DESPRE CERTIFICATUL DE ASIGURARE SAU ALTĂ GARANŢIE FINANCIARĂ ÎN LEGATURĂ CU RĂSPUNDEREA CIVILĂ PENTRU PAGUBELE PRODUSE PRIN POLUARE CU HIDROCARBURI

Cine trebuie să îl deţină?
    Armatorul unei nave petroliere care arborează pavilionul român sau străin şi care transportă mai mult de 2.000 tone hidrocarburi în vrac ca încărcătură este obligat să menţină o asigurare sau altă garanţie financiară compatibilă cu limita răspunderii sale, prevăzută la art. V din Convenţia internaţională privind răspunderea civilă pentru pagubele produse prin poluare cu hidrocarburi (CLC), 1992, pe durata valabilităţii certificatului de asigurare sau altă garanţie financiară, emis de autoritatea competentă.

Cine trebuie să îl elibereze?
    Pentru fiecare navă se eliberează un certificat, emis de autoritatea competentă a unui stat contractant, prin care se atestă că se află în vigoare o asigurare sau o garanţie financiară conform prevederilor CLC, 1992.
Pentru orice navă sub pavilion român, sau pentru navele aflate sub pavilionul unui stat nemembru CLC, 1992, acest certificat se va elibera de către serviciul SAR – OPRC, din cadrul Autorităţii Navale Române (ANR), cu sediul în Constanţa, Incintă Port Constanţa nr.1.
Forma şi conţinutul certificatului?
    Forma şi conţinutul certificatului de asigurare sau altă garanţie financiară sunt prezentate în anexa nr. 1 a acestei proceduri.
Certificatul se va elibera în două exemplare, unul de culoare bleu, care va fi păstrat la bordul navei pentru care a fost eliberat, şi unul de culoare vernil, care va rămâne la sediul ANR – serviciul SAR – OPRC.

2. PROCEDURI PRIVIND ELIBERAREA ŞI VERIFICAREA EXISTENŢEI CERTIFICATULUI DE ASIGURARE SAU ALTĂ GARANŢIE FINANCIARĂ
Acte normative
    Forma acestui certificat, precum şi procedurile privind eliberarea sa, sunt reglementate de HOTĂRÂREA nr. 212 din 27 februarie 2003 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.232/2000 pentru aprobarea Normelor metodologice de implementare a prevederilor Convenţiei internaţionale privind răspunderea civila pentru pagubele produse prin poluarea cu hidrocarburi, 1992 (CLC, 1992).
România a aderat la Protocolul din 1992 pentru amendarea Convenţiei internaţionale privind răspunderea civilă pentru pagubele produse prin poluare cu hidrocarburi prin Legea nr. 158 din 3 octombrie 2000.
Eliberarea certificatului
    În vederea emiterii certificatului de asigurare sau altă garanţie financiară armatorul va prezenta serviciului SAR-OPRC din cadrul Autorităţii Navale Române următoarea documentaţie:
    1. cererea de certificare-tip, conform modelului prezentat la anexa nr.2, model publicat şi în Monitorul Oficial cu numărul 142 din data de 5 martie 2003; iar un model de completare al acestui certificat în anexa nr. 2.1.;
    2. lista cuprinzând nava / navele pentru care se solicită certificatele de asigurare sau altă garanţie financiara, conform modelului prezentat în anexa nr. 3, model publicat şi în Monitorul Oficial cu numărul 142 din data de 5 martie 2003, iar un model de completare a acestei liste în anexa nr. 3.1.;
    3. copie de pe certificatul de tonaj al navei / navelor;
    4.1. pentru navele sub pavilion străin şi certificatul de naţionalitate, în original şi în copie, copia rămânând la dosarul serviciului SAR – OPRC, din cadrul ANR;
    4.2. în situaţia în care în certificatul de naţionalitate nu este menţionată clar capacitatea utilă de încărcare în vrac de minim 2000 tone hidrocarburi pentru nava pentru care se solicită certificatul, se va prezenta şi o copie a oricărui document al navei respective care să ateste acest lucru (ex: cargo manifest, conosament, etc).
    5.1. originalul unei asigurări sau altei garanţii financiare emise de asiguratorii sau garanţii asiguratori membri Lloyd's, International Underwriting Association of London (IUA), American Institute of Marine Underwriters (AIMU), Verein Bremer Seeversicherer e.V. (VBS), Verein Hamburger Assecuradeure (VHA),cluburile P & I, fondul internaţional de despăgubire, cu datele privind durata şi aplicabilitatea acesteia, pentru nava şi armatorul solicitant, în forma şi conţinutul acceptabile autorităţilor competente din România şi din celelalte state părţi la CLC, 1992;
    5.2. pentru asigurările încheiate cu alţi asiguratori sau garanţi români sau străini care nu au fost menţionaţi la art. 5.1. armatorul solicitant va depune în plus dovezile necesare privind capacitatea de plată a asiguratorului / garantului sau, după caz, confirmarea existenţei unei reasigurări încheiate cu asiguratorii menţionaţi la art. 5.1..

Condiţii pentru eliberarea certificatului
    O asigurare sau o altă garanţie financiară se va emite numai navelor sub pavilion român sau navelor aflate sub pavilionul unui stat nemembru CLC, 1992.
O asigurare sau o altă garanţie financiară nu se va putea emite dacă asigurarea sau altă garanţie financiară poate înceta înainte de împlinirea a 3 luni de la data la care armatorul solicită eliberarea unui asemenea certificat, în condiţiile CLC, 1992, din alte motive decât expirarea termenului de valabilitate.

Taxa de eliberare
Contravaloarea taxei de eliberare: contravaloarea a 51 €, plătiţi în lei, la cursul BNR din ultima zi a lunii anterioare celei în care se face plata.

Verificare existenţei la bord a certificatului
    Verificarea existenţei la bord a certificatului de asigurare sau altă garanţie financiară şi conformitatea acestuia cu prevederile CLC, 1992, pentru navele petroliere care transporta în vrac, ca încărcătură, mai mult de 2000 tone de produse petroliere, se va efectua de către Autoritatea Navală Română, prin căpităniile de port, indiferent de pavilion sau de statul de înregistrare al navei, care intră sau ies în sau dintr-un port românesc sau care sosesc sau părăsesc terminalele din largul mării.
A.N.R. va lua măsurile necesare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, inclusiv de reţinere a navei petroliere implicate, dacă este cazul, pentru îndeplinirea în mod corespunzător a cerinţelor prevăzute la art. VII din CLC, 1992.

3. TERMENUL DE VALABILITATE, ANULAREA CERTIFICATULUI DE ASIGURARE SAU ALTĂ GARANŢIE FINANCIARĂ
Termenul de valabilitate al certificatului – nu va depăşi termenul de valabilitate al asigurării sau garanţiei financiare.
Certificatul de asigurare sau garanţie financiară poate fi considerat anulat înainte de expirarea termenului de valabilitate în următoarele condiţii:
    1. modificarea condiţiilor şi termenilor asigurării sau garanţiei financiare de natură să atragă inaplicabilitatea prevederilor CLC, 1992;
    2. nava a suferit transformări importante ale construcţiei, echipamentelor, instalaţiilor, armaturilor amenajărilor şi materialului, fără aprobarea autorităţii competente a statului de pavilion;
    3. la schimbarea pavilionului navei.

4. OBLIGATIILE ARMATORULUI
Armatorul căruia i s-a eliberat un certificat are obligaţia de a aduce la cunoştinţa serviciului SAR – OPRC, din cadrul ANR, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data la care o asemenea modificare a devenit operativă sau s-a produs:
    1. orice modificare a termenilor şi condiţiilor asigurării sau garanţiei financiare;
    2. orice altă împrejurare de fapt sau de drept care poate afecta în orice mod asigurarea sa de răspundere civila pentru pagubele produse prin poluare cu hidrocarburi

 

 

sus


Planul Regional de Interventie pentru Marea Neagra


Articolul IX din Conventia privind protectia Marii Negre împotriva poluarii (Conventia de la Bucuresti din 1992) cheama partile contractante sa coopereze pentru a preveni, a reduce si a combate poluarea mediului marin al Marii Negre, rezultata ca urmare a unor situatii de urgenta, în conformitate cu Protocolul privind cooperarea în combaterea poluarii Marii Negre cu petrol si alte substante nocive in situatii de urgenta (Protocolul privind situatiile de urgenta).
Articolul 2 din Protocolul privind situatiile de urgenta declara ca partile contractante trebuie sa depuna eforturi pentru a mentine si a promova, individual sau prin cooperare bilaterals sau multilaterala, planurile de interventie pentru combaterea poluarii marii cu substante petroliere sau alte substante periculoase.
Partile contractante au fost de acord sa adopte Planul de interventie pentru Marea Neagra (denumit în continuare -planul), pentru a reactiona prompt si eficient la accidentele de poluare marina care afecteaza sau este posibil sa afecteze mediul Marii Negre.

Planul de interventie pentru Marea Neagra include doua volume:

Partile contractante au observat ca:
Transportul substantelor nocive, altele decât substantele petroliere, în spatiul Marii Negre este limitat chiar daca a fost înregistrata o crestereîin ultimii ani.
• Protocolul din 2000 de modificare a Conventiei OPRC din 1990 pentru acoperirea incidentelor cu substante periculoase si nocive (OPRC, Protocol HNS –1990, 2000) a fost adoptat în anul 2000, dar liniile directoare internationale pentru întocmirea Planurilor de interventie pentru HNS (substante nocive cu risc) nu au fost înca adoptate.

si au cazut de acord ca volumul 2 al Planului de interventie pentru Marea Neagra sa fie pregatit în concordanta cu liniile directoare internationale pâna la sfârsitul anului 2006.
Ca masura interimara, partile contractante au fost de acord ca, în masura în care este posibil si adecvat, sa se puna în aplicare cerintele pentru schimbul de informatii, în concordanta cu principiile operationale si de comunicare, prevazute în volumul 1 al Planului de interventie pentru Marea Neagra.

 

sus

Exercitiu raspuns la poluare - PETROMAR

În data de 24 septembrie 2008, Autoritatea Navala Româna a organizat un exercitiu, împreuna cu ARSVOM, Grup Zacaminte Petromar, CNRN RADIONAV SA si Secretariatul Permanent al Comandamentului Operativ pentru Depoluare Marina.

Scopul exercitiului comun a fost evaluarea capacitatii de interventie în caz de poluare marina cu hidrocarburi si a actiunilor de salvare a vietii omenesti pe mare, în zona sectiilor de productie ale PETROM SA (platforme marine de productie), a fortelor umane, mijloacelor si echipamentelor prin:
• stabilirea modalitatilor concrete de comunicare la producerea incidentului si pe timpul derularii interventiei;
• stabilirea modalitatilor de mobilizare si interventie cu mijloacele si echipamentele necesare raspunsului la poluare (nave, baraje plutitoare, skimmere, capacitati de depozitare plutitoare, elicoptere, etc);
• verificarea capacitatii de raspuns a structurilor, personalului si echipamentelor implicate în rezolvarea unui incident SAR (cautare si salvare de vieti omenesti pe mare)
• stabilirea timpului de reactie de la anuntarea incidentului (alarmare) si pâna la
declansarea interventiei;
• stabilirea modalitatilor concrete de realizare a interventiei;
• trimiterea si sosirea la locul incidentului a mijloacelor si echipamentelor de interventie;
• lansarea si pozitionarea barajelor plutitoare, izolarea zonei poluate, lansarea si punerea în functiune a skimmerelor;
• identificarea modalitatilor de stocare a produsului petrolier recuperat de pe suprafata apei marii si depozitarea acestuia;
• finalizarea actiunii de interventie, recuperarea skimmerelor, a barajelor plutitoare si revenirea la punctele si locatiile de plecare.
Principalul obiectiv este identificarea solutiilor concrete pentru îmbunatatirea capacitatii de interventie si raspuns în caz de poluare marina cu hidrocarburi, precum si pentru cautarea si salvarea de vieti omenesti pe mare.

Descrierea incidentului:
La data de 24.09.2008 în jurul orei 02.00 echipajul Platformei Fixe Centrale de Productie (PFCP) sesizeaza scaderea presiunii în conducta de transfer titei care leaga Sectia 3 (PFS 3) de Platforma Fixa Centrala de Productie (PFCP). Nava de zona trimisa în patrulare, constata aparitia unei pete de culoare brun închis, compacta, de dimensiuni aproximative de 50m x 250 m
1. Coordonate geografice: 44º 31´ 32´´ N 029º 33´ 23´´ E (locul incidentului la aprox. 40 Mm fata de intrarea în portul Constanta, si adâncimea apei în zona: cca. 50 m)
2. Produs deversat: titei PETROMAR, caracteristici: SG 86 kg/mc; API: 35; viscozitate: 15,23 cSt; temperatura congelare: -4ºC.
3. Cantitate estimata: conducta are in permanenta 140 tone titei, se estimeaza ca se deverseaza 100t.
4. Conditii meteo: cele comunicate de PFCP la aparitia incidentului
• Vânt: N 7 m/s
• Curenti: NE 5 cm/s
• Starea marii: val 0,5 m

Institutii participante/echipamente:

Autoritatea Navala Româna:
   - echipamente de comunicatii din dotarea Centrul Maritim de Coordonare al ANR;
Grup Zacaminte Petromar:
   - Echipamente de comunicatii
          • Subcontractori PETROMAR:
                    GSP Licorn, apartinând Grup Servicii Petroliere S.A.
                    GSP Phoenix, apartinând Grup Servicii Petroliere S.A.
                    Elicopter tip DAUPHIN 365 N1, apartinând Regional Air Services
ARSVOM:
   - r/m HERCULES
   - S/I SAFIR
   - Baraj gonflabil pentru mare deschisa Ro-Boom 1500 – 1200ml (folositi 400 ml)
   - Skimmer Desmi Terminator (capacitate recuperare 130 mc/h) – 2 buc (folosit 1 buc)
   - Accesorii
CNRN RADIONAV S.A.
   - Echipamente de comunicatii
SP al CODM
   - echipamentele de comunicatii – linie telefonica - fax

Tinând cont de faptul ca a fost primul exercitiu organizat cu desfasurare de echipamente în mare deschisa, ca a fost prima data când interventia propriu zisa a fost realizata de echipajele navelor ARSVOM în colaborare cu cele ale navelor PETROMAR, ca s-au realizat obiectivele propuse, putem spune ca exercitiul a fost o activitate desfasurata cu succes, care a contribuit foarte mult la dezvoltarea cooperarii dintre diverse institutii implicate în raspunsul la poluarea marina.



sus


Adrese Utile

 

sus

Detalii de contact

Nume Centrul Maritim de Coordonare – Serviciul SAR - Poluare
Adresa Incintă Port nr. 1, clădirea ANR, cod 900900, Constanţa
Telefon +40 241 615949 (alertare)
Telefon mobil +40 723 634122; +40 740173032
Telefax +40 241 606065
E-mail mrcc@rna.ro
Radio VHF – 16 channel – Constanţa MRCC
HF – 2182 kHz – Constanţa MRCC
DSC – All distress frequencies on MF and HF and 70 channel on VHF
MMSI 002640579
Call sign: YQT
Frecvenţe aero 122,35 MHz Constanţa MRCC
128,1 MHz Constanţa MRCC
Inmarsat-M Telephone: +873.764.456.360
Telefax: +873.600.644.223

MEMBRI:

1. Bucureşteanu Dumitru Insp. sp. Grd. IA - Şef serviciu
2. Casiade Irina Insp. sp. Grd. I
3. VasileSimona Insp.sp. Grd. I
4. Ursache Dan Insp. sp. Grd. I
5. Pica Emil Insp. sp. Grd. I
6. Gusavan Doru Insp. sp. Grd. I
7. Gheorghe Adrian Insp. sp. Grd. I
8. Brujan Victor Insp. sp. Grd. I

CONTACT: Şef serviciu SAR-Poluare
Bucureşteanu Dumitru
TEL: +40-241/615949
FAX: +40-241/606065
E-mail: dbucuresteanu@rna.ro

| Flash Player | Adobe Reader |                      Copyright 2008 - Autoritatea Navala Romana                     | Home | Contact|                    Webmaster - Iulia Ionel